Povestea casei
O casă care trebuia dărâmată
Casa a fost ridicată între 1934 și 1935 și a aparținut străbunicilor Teodorei Panainte. După ce străbunicii s-au stins, părinții s-au gândit să o dărâme și să construiască în locul ei o casă nouă, modernă. Teodora i-a convins să o păstreze.
În primăvara lui 2020, în plină stare de urgență, scenele s-au închis. Teodora, interpretă de muzică populară, nu mai putea cânta în fața publicului și își dorea un decor rustic în care să-și filmeze cântecele. Așa a început, alături de bunica ei, să readucă la viață casa străbunicilor.
Au amenajat mai întâi o singură cameră, cea care purta deja numele de „colțișorul meu de altădată”. Numele, ales chiar de Teodora, a rămas apoi pentru tot muzeul. A doua cameră s-a deschis după ce primii vizitatori au venit curioși să vadă casa. Din iulie 2020, casa își primește oaspeții ca muzeu.
Camera de curat a fost aranjată „într-o zi și o noapte”, pentru clipul unei prietene.